Din perspectivă numerologică (studiul calităţii și simbolisticii numerelor), din cele mai vechi timpuri era cunoscut faptul că omul nimereşte din momentul naşterii sale într-o lume care este construită în baza măsurilor, adică totul este „de la… până la…”

Astfel, omul este limitat sub toate aspectele sale, inclusiv şi la nivel de sănătate el are limite.

Cifra de vibraţie a omului îi arată vulnerabilităţile lui în perioada existenţei sale în lumea dată. Ea este dată de ziua de naştere sau ziua de naştere redusă până la o singură cifră (dacă eşti născut la data de 10, cifra de vibraţie va fi 1; dacă eşti născut la data de 19, cifra de vibraţie va fi 1+9=10=1; 22 = cifra de vibraţie 4).

Acestea sunt cifrele cele mai importante, care din start ne arată unde omul poate să fie vulnerabil în cursul vieţii.

Asta nu înseamnă că este scris undeva că el obligatoriu se va îmbolnăvi de bolile respective, însă trebuie să ştie la ce este vulnerabil. El are nevoie să cunoască acele anumite condiţii pe care, dacă le va îndeplini, boala se va declanşa inevitabil, pentru că, la nivelul respectiv, viaţa este un mecanism şi este neîndurătoare și nemiloasă cu omul care încalcă o regulă, o normă sau o lege fie a naturii, fie a naturii proprii.

Noi ne cunoaştem prea puţin ca să ne şi administrăm corect, iar omul care învaţă sau cunoaşte mai multe despre el însuşi, despre viaţă sau despre omul şi locul lui în viaţă, cum se oglindeşte viaţa în om, cum se oglindeşte omul în viaţă, relaţia dintre om şi viaţă, în general – are posibilitatea de a administra mai bine propria corporalitate, mecanica organismului său, fiziologia, psihologia sa, sufletul său.

Pe toate aceste lucruri omul le poate clădi frumos pe o axă de dezvoltare pe care o putem numi dezvoltare personală, spirituală, psihologică – sensul este acelaşi.

Toate acestea pot fi ştiute de foarte timpuriu. Unele lucruri sunt atât de elementare, atât de simple, încât ar trebui învăţate încă de la grădiniţă şi din clasele primare. Însă, pentru că sistemele noastre educaţionale şi, în general, nivelul nostru de conştiinţă actuală a civilizaţiei care trăieşte astăzi pe Terra sunt orientate către competiţie şi consumism, nimeni nu are niciun interes să ne înveţe lucrurile respective.

Dacă nu am interveni deloc la nivel psihic, emoţional sau energetic asupra corpului nostru, acesta şi-ar desfăşura activitatea perfect, conform strict legilor naturii, iar natura nu face greşeli în direcţia respectivă: celulele se înmulţesc conform unui program care ne este introdus de către însăşi natura, ele ştiu de la sine cât trebuie să se înmulţească, câte trebuie să moară, cum să le scoată afară pe cele bolnave…

Lăsat singur, întreg corpul şi-ar îndeplini perfect funcţia.

Însă omul este trinitar, nu este doar corp. Şi atunci el vine cu sentimentele şi trăirile lui, declanşează tot felul de stări hormonale, adrenalină, iar toate reacţiile biochimice se răspândesc prin corp afectând organismul într-un fel sau altul. Pe termen scurt, emoţiile negative nu ne afectează major, însă trăite o perioadă lungă de timp, ele devin toxice pentru corp.